Un adult are 32 de dinţi, ce pot fi împărţiţi în patru tipuri: 8 incisivi, 4 canini, 8 premolari şi 12 molari.
Dinţii nu se dezvoltă simultan, ci în mai multe etape. Pot fi distinse două dentiţii caracteristice: dentiţia de lapte şi dentiţia adultă.
Dinţii de lapte sunt în număr de 20, nu de 32 ca la adulţi.
Dinţii de lapte apar în ordinea următoare:
- la 6 luni - primii incisivi;
- la nouă luni - următorii incisivi;
- la 12 luni - primii premolari;
- la 18 luni - caninii;
- la 24 de luni - ultimii premolari.
Dinţii de lapte durează până la aproximativ 6, 7 ani, când începe schimbarea dinţilor:
- la 7 ani se schimbă primii incisivi;
- la 8 ani apar şi ceilalţi incisivi;
- la 9 ani apar primii premolari;
- la 11 ani apar caninii;
- la 12 ani apar ultimii premolari.
Molarii apar primii la 6 ani, următorii la 11 ani, iar ultimii la aproximativ 20 de ani.
Corpul dintelui conţine coroana (partea ieşită din gingie) şi rădăcina. Un dinte are următoarea compunere:
- dentina, formată dintr-o substanţă proteică impregnată cu săruri de calciu;
- smalţul, mai mineralizată decât dentina, protejează coroana dintelui;
- cementul, care îmbracă rădăcina dintelui;
- pulpa dentară, care conţine vase de sânge, elemente conjunctive şi fibre nervoase.
Dintii buni pentru recoltare de celule stem mezenchimale, sunt dintii temporari (sau de lapte), cand incep sa se miste de la varsta de 6 ani si pana la 11 ani. Sunt 6 dinti sus si 6 dinti jos (incisivii si caninii). Pentru copiii mai mari sau adulti, sunt dintii care se extrag din motive ortodontice si maselele de minte cu mentiunea sa fie dinti sanatosi – fara carii, fara radiografii in urma cu 6 luni si fara tratamente. Din acestea este necesar cel putin doi dinti pentru a avea un numar suficient de celule stem.
Celulele astfel obtinute se numesc mezenchimale si trateaza alte boli decat cele din sangele placentar. Vor putea fi folosite la tratarea unor leziuni ale sistemului nervos, regenerarea oaselor dupa fracturi, in cazul preinfarctelor, diabet, refacerea danturii si altele.
In vederea recoltarii este necesar un Kit de recoltare care se pastreaza in frigider la temperatura normala si il veti da medicului stomatolog in ziua recoltarii. Dintii temporari (de lapte) trebuie scosi in faza initiala a miscarii deoarece cand se misca un timp indelungat se deterioreaza pulpa dentara si implicit se reduce numarul de celule stem continute.
Studiile au aratat ca, atunci cand vorbesc unii cu altii, oamenii privesc 50% din timp gura interlocutorului, iar 50% restul fetei.
Asadar, ingrijirea dintilor trebuie sa reprezinte o prioritate, pentru ca sunt una dintre partile cele mai vizibile ale fetei noastre.
Dintii dumneavoastra variaza in forma si marime, in functie de pozitia pe care o au in cavitatea bucala.
Aceste diferente permit dintilor sa aiba diferite roluri. Dintii ne ajuta sa mestecam mancarea, sa vorbim si sa pronuntam clar anumite sunete. Nu in ultimul rind, dintii ne ajuta sa pastram o forma frumoasa a fetei.
Un zimbet sanatos este o calitate importanta, si de aceea este bine sa oferiti dintilor dumneavoastra cea mai buna ingrijire.
Stiati ca dintii trebuiesc tratati inca de la aparitia lor? Dintii de lapte trebuiesc tratati pentru a nu afecta mugurii dintilor permanenti. Prin extractia lor timpurie datorita proceselor carioase ei pot micsora spatiul necesar eruptiei dintelui permanent corespunzator ducand ulterior la necesitatea urmarii unui tratament ortodontic. Stiati ca primul dinte permanent care apare in cavitatea bucala este molarul de sase ani? El apare in spatele dintilor de lapte, fara a inlocui vreun dinte, de aceea el este adesea confundat cu acestia.
Controlul periodic la stomatolog va poate scuti de multe probleme, toate tratamentele fiind mai simple si mai putin costisitoare. Stiati ca trebuie sa faceti detartraj macar o data pe an? Este o manopera simpla si nedureroasa, de igienizare a dintilor care se realizeaza cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete. Stiati ca acum exista un aparat care arunca pulbere de bicarbonat cu apa sub presiune? Acesta va indeparteaza si cele mai fine urme de tartru sau tutun lasandu-va dintii curati si stralucitori.
Stiati ca acum se poate face instrumentarea mecanica a canalelor radiculare, determinand in mod precis lungimea radacinii cu ajutorul unui micromotor de endodontie cu apex locator integrat? Cu acest aparat se pot instrumenta chiar si canalele curbe fara riscul de a depasi varful radacinii si fara ca acele sa se blocheze pe canal datorita functiei auto-reverse a aparatului astfel putand realize tratamente corecte, de calitate si pe cele mai dificile canale.
Va temeti de efectele nocive ale amalgamului din obturatiile vechi pe care multi dintre dumneavoastra le aveti? Acum nu trebuie sa mai aveti aceasta grija. Fara durere, se realizeaza obturatii foarte estetice din compozit fotopolimerizabil astfel incat sa plecati acasa fara nici un fel de restrictii din partea medicului.
Vinul alb este incriminat in aparitia petelor dentare. Acest fapt este datorat taninelor si acizilor din vin, care actioneaza la suprafata smaltului, alterandu-i structura si culoarea. Sub influenta lor, smaltul devine mult mai poros si permite absorbtia unor pigmenti de culoare.
Astfel, daca dupa ce consumam vin alb bem si o cana cu cafea, sau mancam fructe colorate sau poate o placinta cu visine sau afine, exista riscul sa observam ulterior aparitia unor pete le nivelul dintilor, pete care nu dispar in ciuda periajului, a folosirii apei de gura sau a produselor speciale pentru albirea dintilor.
Majoritatea studiilor au fost facute analizand efectul vinului alb asupra dintilor, insa specialistii considera ca riscul este similar, daca nu chiar mai mare, si in cazul vinului rosu, deoarece acesta prezinta deja un pigment colorant natural.
Laptele, sucurile sau ceaiurile oferite bebelusilor din biberon pot favoriza aparitia cariilor dentare, daca biberonul este tinut in gura prea mult. Mamicile trebuie sa fie foarte atente si sa evite sa lase un bebelus sa adoarma cu biberonul in gura, sau sa nu il hraneasca mai mult decat este cazul. Bacteriile din cavitatea bucala folosesc majoritatea glucidelor din astfel de bauturi pe post de substrat nutritiv, iar daca glucidele sunt din abundenta, atunci proliferarea bacteriana cunoaste o dezvoltare impresionanta.
Acest pericol exista si in cazul bebelusilor hraniti prea mult timp la san, mai ales daca acesta obisnuieste sa adoarma cu sanul in gura (sau daca mama prefera aceasta solutie pentru a-si adormi micutul). Siropul de tuse poate fi si el un inamic al dintilor sanatosi deoarece contine foarte multa sucroza, fructoza si acid citric, pentru a-l face cat mai placut la gust si cat mai aromat.
Aceste ingrediente sunt responsabile de degradarea semnificativa atat a smaltului cat si a integritatii dintilor. Un factor de risc suplimentar este modul de administrare pe care cei mai multi pacienti il prefera: seara la culcare, dupa ce s-au spalat pe dinti. Datorita consistentei particulare, siropul poate ramane pe dinti foarte mult timp, adesea pana dimineata, contactul cu smaltul potentand activitatea glucidelor din compozitie si stimuland proliferarea bacteriana.
In plus, unele siropuri pot contine si alcool, ceea ce favorizeaza deshidratarea locala (a cavitatii bucale) si reducerea acivitatii enzimelor din saliva. Pentru a reduce actiunea nociva a siropului de tuse, pacientii sunt sfatuiti sa il administreze fie dupa masa sau in timpul mesei, fie seara, insa sa clateasca apoi cavitatea bucala cu apa de gura.
In cazul in care aceste alternative nu sunt destul de comode, cel mai bine ar fi evitarea siropului, mai ales in cazul pacientilor care au deja afectiuni dentare si carii, si inlocuirea lui cu forma solida a respectivului compus farmaceutic.